| Subordonare | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Denumire | "Curtea Veche" - Palatul Voievodal |
| Județ | Bucureşti |
| Localitatea | BUCUREŞTI |
| Adresa | Str. Franceză nr. 25 - 31, sector 2 |
| Cod postal | 030103 |
| Telefon | 021/314.03.75 |
| Program | 10:00 - 18:00 |
| Anul înființării | 1972 |
| Descriere | Prima Curte Domnească din Bucureşti s-a construit din porunca lui Vlad Ţepeş. La mijlocul secolului al XVI-lea, Mircea Ciobanul angajează meşteri pentru refacerea curţii domneşti pe vechile temelii. Arsă de turci în cursul luptelor din 1595, reşedinţa domnească va fi complet rezidită de Matei Basarab la mijlocul secolului al XV-lea, din porunca domnitorului Vlad Ţepeş. Venit la scaunul Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu construieşte Casa Domnească, numită "Cea mare", odăi de zid pentru garda domnească, precum şi baia domnească. Poarta principală de intrare era prevăzută cu turn de pază. Elegantă, "Casa cea mare" impresionează pe mulţi străini veniţi la curte. Pârjolită de incendii, distrusă de cutremure, cuprinsă de paragină în urma războiului austro-ruso-turc dintre 1768 - 1774, această reşedinţă domnească ajunge de nelocuit. Astfel, Alexandru Ipsilanti este obligat să-şi clădească în 1775 o nouă curte domnească în Dealul Spirii: Curtea Nouă. După construirea acesteia, clădirile vechii curţi, ajunse în stare de ruină, au fost cunoscute sub numele de Curtea Veche. Arheologii au scos la lumină în ultimii ani multe mărturii privitoare la Curtea veche. Edificiul poartă pecetea domniilor lui Grigore Ghica, Şerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu. Frumosul său portal datează din timpul lui Ştefan Vodă Cantacuzino. Din vechea pictură (realizată la cerinţa fiilor lui Mircea Ciobanul şi, mai târziu, a lui Şerban Cantacuzino) nu au mai rămas decât fragmente. În prezent, complexul arhitectural Curtea Veche este în restaurare, se pot vizita beciurile spectaculoase. |
Curtea domnească se întindea pe suprafața cuprinsă între străzile Halelor (fosta Carol), Șelari, Lipscani, Bărăției, Calea Moșilor. De-a lungul timpului orașul București a suferit diverse modificări urbanistice, astfel că vechea curte domnească nu mai corespunde întru totul cu vechile descrieri. Conform vechilor descrieri, Curtea Veche era așezată pe o colină destul de înaltă, înconjurată la sud de malul foarte înalt al Râului Dâmbovița, iar în celelate puncte cardinale de ziduri puternice. Accesul în curtea domnească era posibil prin două porți opuse. Prima poartă, amplasată la intersecția străzilor Smârdan cu Halelor (fosta Carol), a avut mai multe denumiri, Poarta de Sus, Turnul despre Nemți, Clopotnița Domnească, iar mult mai târziu după ce turnul de piatră s-a ruinat, Foișorul Roșu (probabil numele a fost luat de la culoarea în care a fost vopsit turnul). A doua poartă, Poarta de Jos, era situată în locul în care pornește strada Moșilor.
Biserica Curtea Veche
Muzeul Curtea Veche
